Forta gandului

Se vorbeste de putina vreme despre o putere care nu scoate pe scena nici un fel de tehnologie ce ar putea sa exprime fizic o forta - este vorba despre forta gândului. Un initiat din Sry Lanka îmi spunea cu câteva luni în urma ca nu se teme de nici o forma de agresare clasica sau moderna, dar se teme de eventualitatea ca omul ar putea sa foloseasca, drept arma, forta gândului, cea mai radicala si mai periculoasa, dupa spusele initiatului...
Pentru multa lume acuzarea gândului ca ar fi o putere mai mare decât puterea armelor nu înseamna, probabil, nimic altceva decât, sa zicem, o metafora. Dar nu este vorba de o metafora. Cercetarile sustinute din ultimele decenii ale secolului douazeci au scos la iveala aceasta insolita forta, însa lucrurile înca nu sunt clare, deoarece despre gând avem o reprezentare atât de abstracta, ca si despre mecanismele gândului, încât ne este mai greu sa transformam, ca ipoteza, o abstractiune într-o putere...
Lumea are nevoie de ecuatii concrete care se pot urmari în rezolvarea lor logica. Exemple despre forta gândului sunt multe, cele mai multe presupunem ca se afla în incinta unor laboratoare inaccesibile. Unul din supradotatii cu aceasta putere a gândului este Uri Geller. S-a vorbit mult despre insolitul personaj, în acel "mult" stateau si mai multe contestari, chiar acuzatii de iluzionism si altele. Asa ca lui Geller nu-i ramânea decât sa le dea o lectie suspiciosilor despre puterea gândului. În ajunul Craciunului din anul 1989 "paranormalul" Geller a relatat pe larg cum reusise, cu putin timp în urma, ca opreasca celebrul orologiu de la Parlamentul englez, asa-numitul Big-Ben, cu forta gândului! Experimentul a ramas în constiinta oamenilor drept unul incredibil si antologic. Într-adevar, Geller a oprit orologiul de fata fiind numerosi martori. Dupa reusita, pe adresa celebrului supradotat au sosit nu mai putin de 20000 de scrisori, în care se relata ca, în timpul experimentului si a emisiunii televizate despre reusita fara precedent, ceasurile reformate din mii de locuinte au început sa functioneze, ca si cum o armata de ceasornicari ar fi umblat la ele!
Dar experimentul de la Londra nu era primul si nici ultimul. Tot Geller reusise, în fosta Republica Federala a Germaniei, sa opreasca o scara rulanta (ea însasi o forta mecanica), cu ajutorul puterii gândului. Ne mai aflam însa în circuitul suspiciunilor. Asa se face ca, de asemenea, cu numerosi martori, Uri Geller, prezent la Tokyo, îsi anunta înca "o minune": cu ajutorul gândului opreste un calculator de mare putere, producând, evident, unele efecte dezagreabile pentru utilizatori, deoarece a sters informatiile continute în calculator. Dar de dragul validarii fortei gândului merita aceasta fapta, cu efectul consemnat imediat...
Întreprinderi înstarite "au pus mâna" pe celebrul medium si l-au folosit în Brazilia, Mexic, Australia si in alte zone, pentru depistarea unor zacaminte de titei si metale rare sau pretioase. Cu acest capitol al folosirii fortei gândului, mediumul intra în rândul oamenilor bogati. Am consemnat acest caz, pentru ca puterea mediumului Geller a fost ilustrata experimental în câmp deschis, cu martori, observatori, profesionisti, experti. O explicitare nu s-a putut da, dar ea exista, desigur, însa fara a fi devenit "un bun public". Revenind la spusele initiatului din Sry Lanka, se pune întrebarea: daca prin forta gândului se poate opri un ceas, se poate opri un calculator puternic, se pot opri niste scari rulante, ce se mai poate face, oare, cu aceasta putere?
Ne gândim la influentarea câmpului mental al unui spectru demografic larg, la inductia de modificari, inclusiv de apreciere si de discernamânt si la multe altele. Asadar, un razboi în care arma ar fi forta gândului este posibil si, probabil, articulatiile lui se afla undeva stabilite, gata de pus în practica...